Autor: Badulescu Marina

La începutul anilor '90, când eram redactor la ziarul AZI, am avut primul contact cu o organizaţie neguvernamentală (ONG) al cărei scop este susţinerea şi protecţia drepturilor copiilor, ajutorarea acestora. Mă refer la organizaţia Salvaţi Copiii România. Prima mea întâlnire cu Gabriela Alexandrescu, în prezent preşedinte executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii România, a fost frumoasă şi foarte... caldă. Nu din cauza temperaturii din termometru (era vară şi afară erau peste 33 de grade Celsius), ci datorită căldurii sufleteşti pe care Gabi (îmi permit să-i spun aşa pentru că ne cunoaştem de multă vreme şi eu o consider prietena mea; sper că şi ea mă percepe la fel) mi-a transmis-o. Apoi am participat la un Festival al brazilor de Crăciun. Nu ştiu a câta ediţie era, dar am văzut că în jur...

De peste 20 de ani (poate chiar 25, nu mai ştiu exact), sunt implicată în diferite programe sau campanii umanitare derulate de ONG-uri a căror activitate este legată de copii, de sănătate, de educaţie, de ajutorarea persoanelor defavorizate. Implicarea mea a fost, la început, ca ziarist (la cotidianul AZI) care transmitea mai departe, prin cuvinte scrise şi publicate, mesajul acestor ONG-uri. Ulterior, am devenit voluntar şi susţinător la o astfel de ONG, apoi la alta (nu, n-am greşit când am scris "o astfel", pentru că ONG înseamnă organizaţie neguvernamentală, deci este un substantiv de genul feminin). După nişte ani, chiar am lucrat - cu o jumătate de normă - la o altă ONG. De fapt, la cea mai mare organizaţie social-umanitară din lume, cu filiale în toate continentele. În prezent, sun...