miercuri, februarie 21

Maria Tănase, „pasărea măiastră” a muzicii populare româneşti

Maria Tanase
sursa foto: https://folclor-romanesc.ro/

Maria Tănase a fost şi rămâne o mare artistă a noastră, a românilor. Ea reprezintă o legendă, o valoare naţională, o prezenţă unică în istoria folclorului românesc. Şi, în opinia mea, este prima artistă din ţara noastră căreia i se poate atribui statutul de divă.

(Uneori mă întreb ce gândesc aceia care atribuie, cu atâta uşurinţă, acest statut unor persoane care n-au nicio legătură cu semnificaţia cuvântului. El provine din latinescul „divus” – care înseamnă divin, sfânt – şi care se atribuia împăraţilor romani după moarte. În dicţionarele explicative ale limbii române se regăseşte şi explicaţia conform căreia „divă” este o artistă (actriţă sau cântăreaţă) celebră, cunoscută în lume.

Maria Tanase
sursa foto: https://www.facebook.com/marialuitanase

Maria Tănase a fost, cu adevărat, o divă. Nu doar pentru că a fost o artistă celebră, cunoscută în lume, cu o voce unică – apreciată atât în ţară, cât şi peste hotare -, ci şi pentru frumuseţea, eleganţa şi distincţia ei. Deşi a fost un copil născut într-o familie modestă din mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti (unde în prezent este cartierul Tineretului), a iubit muzica de când era o fetiţă blondă, cu ochi verzi şi cânta prin curtea casei.

Prima dată când a cântat în public a fost la o serbare şcolară. Talentul ei fost descoperit abia după ce s-a angajat la Teatrul „Cărăbuş”, condus de marele actor Constantin Tănase, când folcloristul şi etnomuzicologul Harry Brauner i-a remarcat vocea de excepţie şi a văzut în ea o viitoare mare artistă. Şi nu s-a înşelat, Maria Tănase a devenit o mare artistă.

Maria Tanase
sursa foto:  https://www.ziarulmetropolis.ro/

După ce a început să înregistreze la studiouri precum „Tomis” sau „Columbia”, care aveau reprezentanţe la Bucureşti, Maria Tănase a început să joace pe scena Teatrului Municipal din Bucureşti, urmând, în acelaşi timp, cursurile Conservatorului Regal de Muzică şi Artă Dramatică.

 

Maria Tanase
sursa foto: https://www.ziarulmetropolis.ro/

Debutul ei la radio a fost în februarie 1938, când a cântat, între altele, celebrele melodii „Cine iubeşte şi lasă” şi „Mărie şi Mărioară”. Atunci, compozitorul Theodor Rogalski afirma: „Ne aflăm în faţa unui fenomen! N-am auzit până azi niciun cântăreţ izbutind să interpreteze cu asemenea talent şi originalitate cântecul nostru popular, păstrând nealterată autenticitatea versului şi melodiei”.

Din acel moment, Maria Tănase a putut fi ascultată nu doar la radio, ci şi la diferite restaurante celebre, unde publicul îi putea admira atât talentul muzical, cât şi frumuseţea, eleganţa. Ascultând-o cântând la Vălenii de Munte, istoricul Nicolae Iorga a numit-o „pasărea măiastră”.

 

Maria la TVR
sursa foto: https://www.facebook.com/marialuitanase/

Maria Tănase nu a cântat doar muzică populară. După ce a devenit artistă a Teatrului „Alhambra”, ea a început să cânte şi melodii celebre din repertoriul francez şi spaniol, dar şi muzică de jazz. Ajunsă la New York, unde a apărut în faţa publicului american, Maria Tănase a avut un succes uriaş, cântând în faţa preşedintelui american de la acea vreme, Franklin Delano Roosevelt, dar şi în faţa altor personalităţi ale muzicii – George Enescu, Yehudi Menuhin. Ulterior, artista a cântat şi în alte ţări, având mare succes, iar ultimul ei turneu a fost în Bulgaria.

Vocea sa amplă şi puternică i-a permis Mariei Tănase să cânte şi operetă – „Mascota” de Edmond Audran -, iar talentul de actriţă a adus-o în piese montate la Teatrul Municipal (actualul Teatru „Lucia Sturdza Bulandra”) – „Cadavrul viu” de Lev Tolstoi, „Nana” de Emile Zola sau „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht. Acelaşi talent actoricesc a făcut ca ea să apară şi în coproducţia româno-franceză „Ciulinii Bărăganului”.

Maria Tanase
sursa foto: https://bucurestiivechisinoi.ro/

Poetul Tudor Arghezi scria că „nici diavolul nu calcă silabă românească şi cântarea ca Maria Tănase”, iar scriitorul Mihail Sadoveanu spunea că se regăseşte „cu tot ce e mai bun (…) în toate melodiile ei”.

Maria Tănase a fost laureată a Premiului de Stat şi a primit titlul de Artist Emerit. Discografia marii artiste, care a murit prematur, la doar 49 de ani, cuprinde 24 de albume (dintre care patru în limba franceză). Post mortem, Académie Charles-Cros de la Paris i-a acordat Grand Prix du Disque.

În testamentul ei, Maria Tănase spunea că are o dorinţă: după ce va muri, să se ridice o fântână, la o răscruce de drumuri, pentru ca oamenii, atunci când se opresc acolo pentru a-şi potoli setea, să-şi amintească de ea. În 2005, la inţiativa Iulianei Tudor (moderator şi realizator de emisiuni la TVR), dorinţa Mariei Tănase s-a îndeplinit: cu susţinerea Primăriei Mangalia, a fost realizată o fântână care poartă numele marii artiste – la intrarea în staţiunea Saturn – şi, alături de ea, o troiţă unde oamenii pot aprinde o lumânare în amintirea Mariei Tănase.

fantana Mariei Tanase
sursa foto: http://www.bestmusic.ro/

În 2013 şi 2016, Romfilatelia a emis timbre cu imaginea Mariei Tănase.

Romfilatelia si Maria Tanase
sursa foto: https://romfilatelia.ro/
Maria timbru
sursa foto: https://www.facebook.com/marialuitanase/

Maria Tănase a fost o artistă cu mult bun gust în ceea ce priveşte apariţiile sale publice şi nu numai. Ea a purtat cu mândrie costumul popular, făcând astfel cunoscută ia românească în lume.

Maria Tanase
sursa foto: https://www.europafm.ro/
Maria Tanase
sursa foto: https://www.facebook.com/Maria-T%C4%83nase

Când nu purta costum popular, îmbrăca doar ţinute elegante, care îi puneau în valoare silueta impecabilă, dar şi rafinamentul. Este încă unul dintre argumentele pentru care o consider o divă.

Maria Tanase
sursa foto: https://editiadedimineata.ro/
Maria Tanase
sursa foto: https://www.facebook.com/marialuitanase/photos
Maria Tanase
sursa foto: emag.ro

„Cântecele sunt rădăcini nevăzute, rădăcini care îi leagă pe oameni de pământul lor. Le căutam, le cercetăm, le adunăm cu o îndrăzneală şi cu o stăruinţă fără odihnă. Le adunăm de la ţărani, lăutari, de la bărbaţi, de la femei, de la tineri şi bătrâni”, spunea Maria Tănase.

Surse texte: volumele „Maria Tănase şi cântecul românesc”, ediţia a III-a, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1969; „Maria Tănase”, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1988; site-urile https://www.radioromaniacultural.ro/, https://folclor-romanesc.ro/, https://destepti.ro/,  https://www.ziarulmetropolis.ro/, http://www.bestmusic.ro/

Apreciază si Împărtășește cu prietenii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *